Situațiile stresante din viața unui individ, mai ales dacă sunt de lungă durată, pot conduce la o serie de manifestări neobișnuite în ceea ce privește calitatea vieții sau pot produce modificări în sfera afectivității, de la dispoziții generalizate până la trăiri afective intense, de la angoasă până la tulburări anxioase de genul stresului acut, de la apatie până la depresie.
Observ constant, în practica de specialitate, oameni afectați de stres, cu o mobilitate a stărilor afective de o intensitate neobișnuită, care poate evolua până la senzația de disperare sau până la o alterare a funcțiilor cognitive, respectiv scăderea capacității de concentrare a atenției, a capacității de memorare, uitare și lapsusuri care survin din ce în ce mai des.
Anxietatea o trăim zilnic și nu ne oprim niciodată din gestionarea ei. Unii oameni o pot simți mai intens decât alții și unii pot să o gestioneze mai eficient, însă cert e că pentru toţi este o stare neplăcută, motiv pentru care este esențial să avem metode care să ne ajute să o gestionăm.
Iată 7 trucuri mentale uşoare, la îndemâna oricui, de gestionare a anxietăţii:
1. SCRIEŢI DESPRE EMOȚIILE VOASTRE!
Uneori este foarte dificil să găsim cuvintele exacte asupra situației noastre emoționale în momente de panică. Cu toate acestea, poate fi eliberator să ne punem emoțiile pe hârtie pentru a ne limpezi capul. Este, de asemenea, un mod eficient de a ne descoperi și de a raționaliza o situație concretă.
2. REALIZAŢI O LISTĂ CU TOATE OBIECTIVELE VOASTRE!
Anxietatea poate fi asociată cu o revărsare de emoţii şi sentimente în același timp. Pentru a ne gestiona mai bine stilul de viață adesea ocupat, aflat într-un ritm clocotitor, este important să ne stabilim obiective. Cine suntem şi unde vrem să ajungem? Prin compunerea unei mici liste de obiective pentru fiecare zi a săptămânii noastre, putem crea un set de paşi pentru ceea ce este de făcut. Dacă nu ştim unde mergem, ar trebui să ne creăm un set de repere care să ne ducă la destinația dorită.
3. APLICAŢI TEORIILE ȘI TEHNICILE DE MINDFULNESS!
Procesul de Mindfulness este descris ca fiind arta de trăire a momentului prezent. Este concomitent o teorie și o practică folosită pe scară largă şi în psihologie pentru a reduce anxietatea și depresia. Principiul este simplu, este nevoie de câteva momente pentru a conștientiza modul în care senzațiile au repercusiuni asupra sănătăţii noastre fizice și mentale. Prin această practică, putem deveni conștienți de senzaţiile şi percepțiile noastre disfuncţionale, precum și de procesele mentale care ne afectează sau ne influenţează în mod negativ, astfel putând mai uşor să ne detașăm de ele.
4. STABILIŢI O RUTINĂ PERSONALĂ
Având o idee mai bună despre programul nostru ne permite să fim atenți la ceea ce ni se întâmplă, respectiv la ceea ce am făcut sau la ceea ce vom face. În plus, o rutină permite ființei noastre, trup și suflet, să se echilibreze, să poată avea o constanţă între a fi şi a face.
5. ASCULTAŢI MUZICĂ!
O listă de melodii care ne amintesc de vremuri fericite ne poate ajuta să trecem printr-un atac de panică sau o stare de anxietate. Este important să alegem cântece cu valenţă pozitivă, care să ne facă să retrăim anumite momente care ne-au impulsionat într-un anumit sens, care să ne detaşeze de emoţiile negative sau stres.
6. APELAŢI LA CUNOŞTINŢELE FUNDAMENTALE!
În cazul unei situaţii stresante sau a unui atac de panică, această practică ne permite să ne concentrăm pe altceva. Pur și simplu trebuie să identificăm cinci lucruri pe care le vedem, patru pe care le atingem, trei pe care le auzim, două pe care le simțim și unul pe care să îl gustăm. La sfârșitul exercițiului, vom constata că gândurile noastre vor fi direcționate în altă parte și, astfel, panica va dispărea încet.
7. OPRIŢI TELEFONUL, LAPTOPUL, PC-UL, TABLETA – CEL PUȚIN O ORĂ PE ZI!
Prin oprirea telefonului, am întrerupt orice interacțiune cu lumea exterioară care poate fi o sursă majoră de stres. În acest fel, ne putem lua timp pentru noi înșine, pentru a studia, a face baie sau pur și simplu pentru a viziona serialele noastre preferate. Trebuie să încetăm să fim în contact constant cu o sursă de comparație sau stimulare.
—
Bibliografie:
Eve Bilodeau, Bien-etre, sante, 30 nov. 2006